Ediția
SuperBlog de anul ăsta mi-a lăsat un gust amar. Sau hai, sa nu fiu absolutistă,
dulce-amar. Nu (neapărat) din cauza situației.
Am participat de mai multe ori la SuperBlog,
încă din 2016. Ediții la care am participat împreună cu echipa Literatura pe
tocuri, alte ediții la care n-am participat deloc... Anul trecut am participat,
după ceva timp în care am stat „pe bară”, la ediția de toamnă. Ceva diferit, de
această dată, am fost numai eu cu blogul meu.
Până la un anumit punct, am mers chiar bine. Am
scris la fiecare probă, am luat note bune, în jur de 90 și ceva de puncte...
Până când am realizat că nu pot continua. Nu aveam timpul fizic, plus că aici e
vorba de muncă de creație. Timpul nu e singura problemă, ci inspirația.
SuperBlog nu e o competiție ușoară. Presupune timp,inspirație, creativitate,
cerințe tehnice respectate. Trebuie să placă nu numai cititorilor, ci și
juriului. Oboseala și-a spus cuvântul, împreună cu realizarea faptului că nu
mai scriam de plăcere, ci pentru a îndeplini niște criterii, pentru a mulțumi
un juriu format din sponsori.
Venise momentul să mă retrag, ceea ce am și
făcut, deși am mai participat pe sărite, la câte o probă care îmi făcea cu
ochiul.
Știam că ediția din primăvară e mai ușoară, dar
n-a fost așa. Din contră, e ediția la care am scris cele mai puține articole.
Nu mi-am făcut iluzii, știam că la un moment dat, voi proceda ca la ediția din
toamnă, că nu voi scrie la toate probele, și cu toate astea, la ediția din
toamnă am scris mult mai mult decât la cea din primăvară.
Încă de la început, nu mi-au plăcut probele. Nu
mă îndemnau să scriu sau mă apucam și nu ieșeau cuvintele. Nici notele nu au
fost tocmai motivante.
Totuși, au fost și părți bune, despre care voi
vorbi mai jos.
Am făcut o selecție la superlativ a articolelor
scrise de mine la Spring SuperBlog 2020. Articolul cel mai cel.
1. Articolul notat cel mai bine:
Bunătățile
din cămară, articol scris pentru
proba 8. 97 de puncte, am primit și premiu, un voucher de 100
RON, pe care l-am folosit imediat ce sponsorul, Dried Fruits, mi
l-a pus la dispoziție. Am făcut o comandă la care visam încă de când scriam
articolul: cafea, dulceață, lapte de migdale, sare de Himalaya, arahide în
ciocolată, sos de roșii... Numai bunătăți, așa cum spune și titlul.
2. Articolul notat cel mai slab:
Jurizarea în urma căreia am rămas cu un gust
amar, mai ales că a fost ultima probă. 75 de puncte.
Niciodată, de când particip la SuperBlog, n-am avut un punctaj atât de mic.
Este și singurul articol al ediției la care am făcut contestație.
Chiar mă gândeam în timpul competiției că nu are sens să depun contestație la
ceva, având în vedere că am scris la atât de puține probe, încât nu mai
contează pe ce loc sunt în clasament. Nu mai aveam nicio miză, dar când am
văzut punctajul, n-am putut să mă abțin de la contestație. Măcar să știu pentru
ce mi-au fost scăzute atât de multe puncte. De acord, nu este cel mai bun
articol din competiție, nici măcar cel mai bun articol al meu. Dar spre
deosebire de alte probe, la care simțeam că scriu din obligație, „ca să fie”,
aici am scris cu plăcere. Este un articol de care sunt mulțumită. E adevărat că
nu laud sponsorii, dar este un articol subtil, care incorporează informațiile
de interes. În nici un caz nu e un articol de 75 de puncte și e de ajuns s-o
știu eu.
Vreți să știți ce mi-au răspuns la contestație?
Că în paragraful 2, nu am acordat suficientă atenție temei și prezentării
platformei. Dragă EXPRESSOFT, dacă citești cu atenție, observi că
aproape în fiecare paragraf vorbesc despre temă; despre imposibilitatea de a
ieși la restaurant, cinema, de a călători, scoțând în evidență faptul că în
ciuda situației, există soluții, LOKOFOOD contribuind la ele.
Chiar dacă nu acordam atenție prezentării
platformei, prin niște informații ce de altfel, pot fi obținute cu ușurință de
pe site, la care oricum făceam trimitere, articolul nu merita un punctaj așa
mic. Dar fiecare are dreptul să jurizeze cum înțelege, așa cum și eu am dreptul
să scriu în propriul stil.
3. Cel mai bun articol
Atenție, aici e vorba de articolul pe care eu îl
consider cel mai bun, nu de cel mai bine notat. Articolul care în opinia mea,
mi-a ieșit cel mai bine, pe care mi-a făcut cea mai mare plăcere să-l scriu.
În
final, ne-a mai rămas Marea Neagră. Sau albastră, scris
pentru litoralulromanesc.ro.
Din
păcate, nu a fost notat cu un punctaj foarte bun, doar 89 de
puncte. În mod normal aș fi făcut contestație, dar am hotărât că nu mai
contează, din moment ce participam pe sărite.
4. Cel
mai slab articol
La fel, e
vorba de articolul pe care eu îl consider cel mai slab. Paradoxal, unele
articole de care nu am fost mulțumită, pe care le-am scris „că trebuie”, au
fost notate mai bine decât cel cu nota cea mai mică.
Este
vorba de „Experiențe...”,
scris pentru „experimenteaza.ro” și care a obținut 88 de
puncte. Decent, având în vedere ce a ieșit. Țin minte că n-aveam deloc
inspirație, chiar m-am gândit serios să nu-l încarc, dar dacă tot m-am apucat
să lucrez la el, am mers până la capăt. Nu am atins limita minimă de cuvinte,
pentru că nu mai știam ce să scriu. Și titlul denotă lipsă de inspirație. Se
pare că juriul l-a apreciat mai mult ca mine, totuși.
5. Articolul care n-a mai fost
Știu
foarte bine când un articol scris de mine nu e bun. Simt când ceva scârțâie,
când cuvintele nu vor să iasă, când nu iese așa cum mi-am dorit. Proba celor de
la Farmec mi-a plăcut de cum am citit anunțul. Legată de
contextul coronavirusului, ne dădea ocazia să ajutăm cumva. Îmi plac produsele
celor de la Farmec, am vrut să scriu, dar nu am reușit. Nu-mi ieșeau cuvintele
și atunci când ieșeau erau anapoda, totul suna aiurea, n-aveam idei, nu eram
mulțumită. Poate m-am motivat prea tare și cu siguranță m-a demoralizat
punctajul de la alte probe, unde am scris articole cu drag, de care eram
mulțumită.
Mă
gândeam să procedez ca la primele 2 probe din concurs, unde am scris „ca să
fie”, dar pe de altă parte, altă idee îmi încolțea în minte: dacă la articole
de care eram mulțumită s-a întâmplat așa, ce se va întâmpla cu un text de care
nu sunt mulțumită? Important e să participi, nu să câștigi, aș fi spus în mod
normal. Da, asta se potrivește dacă alții nu sunt mulțumiți, dar tu ești și
știi că ai scris un articol bun. Atunci părerea celorlalți, fie ei și din
juriu, nu contează. Dar eu nu eram mulțumită... Așa că am preferat să nu pierd
timp și energie cu un text care nu ducea nicăieri. La fel ca în competiție, am
știut că e momentul să mă retrag.
6.
Articolul cu o surpriză plăcută
Relaxarea
înseamnă acasă, scris pentru Spacer și notat cu 93 de puncte. Este
un articol bun și chiar dacă nu a ieșit câștigător, sponsorul a avut multe
premii de dat. Și eu am prins un cub antistres, vi-l arăt când ajunge.
Voi participa la ediția din toamnă? În momentul de față,
nu cred. Dar până atunci mai e. Eventual voi scrie tot pe sărite, caz în care
îmi voi anunța participarea pe parcursul competiției.

Hey, mi le amintesc aproape pe toate! :D Mie toate mi-au placut. :) Si chiar cred ca e super competita asta, desi am mai protestat public la unele decizii din ea. :D
RăspundețiȘtergereDa, pai cred ca asta facem cu totii :)) E imposibil sa participi la SuperBlog si sa nu protestezi macar o data :)) Asa e cand te implici :)
ȘtergereSorina, important este ca ai participat. Fiecare editie, fiecare articol te-a motivat si ti-a aratat ca viziunile sunt diferite, oamenii interpreteaza din alte puncte de vedere aceste articole.
RăspundețiȘtergereTe felicit pentru curaj. Orice ai alege sa faci pe viitor, noi te sustinem.
Multumesc, Mili, multumesc, LPT! Asta stiam si inainte, cand participam cu LPT, ca viziunile sunt diferite si ca depinde de la juriu la juriu. Stiu ca e bine ca am participat, e o experienta frumoasa si nu regret nicio clipa decizia.
Ștergere