Iată-mă din nou aici!

Aici, unde, probabil vă întrebați. La SuperBlog! 1 martie ne aduce, pe lângă primăvară și sărbătoarea Mărțișorului, o nouă ediție a concursului Spring SuperBlog.
Știu, după ediția anterioară nu știam dacă voi reveni. Ritmul draconic al competiției, cu termene limită foarte strânse, cerințe care mai de care mai pretențioase, adunate cu ce se mai întâmpla prin viața mea offline, m-au determinat să renunț. Am mai scris la ce probe îmi suna mie bine, dar renunțasem la statutul de finalist. 
Nici acum nu știu dacă voi merge până la capăt. Aleg mai degrabă călătoria decât destinația. Și că tot vorbim de călătorie, această perioadă grea, dar și frumoasă, de vreo 2 luni, când scriem contratimp, pe genunchi, dar și cu mare băgare de seamă la cerințe și mai ales, cu inspirație și creativitate, să trecem în revistă motivele participării:
1. Pur și simplu, nu pot sta deoparte. Scrisul face parte din mine și participând la alte ediții ale competiției, mi-ar părea rău să nu încerc și de data asta, să stau pe margine, citind articole ale altor bloggeri și spunând: „Ce aș fi scris și eu la proba asta!”
2. Momentele palpitante ale afișării notelor. Când știi că s-au postat notele, intri pe platformă și înainte de a apăsa tasta f5, te gândești pe unde ai aterizat în clasament.
3. Socializarea cu ceilalți participanți, glumele, momentele haioase sau din contră, de tensiune, când fiecare își spune oful.
De aprecieri, premii, recunoașterea blogului și a propriei munci nu mai vorbesc, deja sunt cunoscute și epuizate în mai multe articole. 
Așadar, iată-mă din nou aici! Nu știu pentru cât timp, dar sunt aici, scriind din nou pentru SuperBlog!