Sunt singura căreia nu-i place „Cernobîl”?

Un nou serial face valuri: „Cernobîl”, amintind de accidentul nucelar din aprilie 1986. Miniseria de 5 episoade a fost apreciată în întreaga lume. Nu zic că nu e un serial bun, din contră, recreează într-un mod realist întâmplările de atunci, perioada este bine reconstituită, este bine jucat, dar de mine nu s-a lipit. Pur și simplu, nu mi-a plăcut. Posibil pentru că n-am trăit atunci, pentru că nu mă atrage acea zonă geografică, sau detaliile sunt mult prea tehnice pentru mine...
Mi-ar fi plăcut să se axeze mai mult pe poveștile oamenilor. Episodul 2 mi-a plăcut mai mult, pentru că era despre evacuarea orașului, despre oameni care de pe o zi pe alta, au fost forțați să plece, să uite de casele lor, de viața de acolo... Una dintre imaginile care m-au impresionat cel mai tare a fost cea în care cățelul alergaudupă autobuz și un gând m-a izbit: „Animalele! Oamenii ăia aveau animale, ce-au făcut cu ele?”
Revenind la serial, prea multe detalii tehnice, care m-au băgat în ceață. Am înțeles că au existat persoane care s-au sacrificat pentru ca dezastrul să nu se extindă, că autoritățile încercau să mușamalizeze povestea, pentru a nu știrbi imaginea statului. 
Nu este un serial pentru oricine, pentru mine, clar nu! Și nu pot să nu mă gândesc că dacă „Cernobîl” s-ar fi petrecut în Spania sau America de Sud, aș fi fost fan al serialului!