3 ani de Literatura pe tocuri!

Dimineață, când deschid Facebook-ul, mă atenționează: „Amintirile tale”, 3 ani de prietenie cu Alina Geambașu. 3 ani! Parcă ar fi fost ieri. Dar nu e numai asta. Vorba Alinei, am impresia că ne cunoaștem de o viață, de înainte de LPT.

Mai este și revelația faptului că astăzi se împlinesc 3 ani de când am intrat în echipa Literatura pe tocuri! Recunosc, niciodată n-am știut data exactă, dar țineam minte că s-a întâmplat în octombrie 2015. Derulând secțiunea de amintiri, constat că am dreptate: în această zi m-am împrietenit cu toată lumea din echipă, componența de atunci. Pe unii atunci i-am cunoscut, pe alții mai târziu, pe măsură ce au devenit parte din LPT, unii au plecat, alții au rămas…

Parcă ieri am primit mesajul de la Mili, în care mă anunța că locul din echipă a devenit disponibil. Locul meu, ce se pare că mă aștepta încă din august, dar nu venise încă momentul.

Prin august văzusem anunțuri, se căutau colaboratori. Eu știam de Literatura pe tocuri, și ei știau de mine, pentru că tot postam articole prin grup. Mă bucuram că postările mele erau bine primite, cred că în grupul Literatura pe tocuri, oamenii erau cei mai receptivi.

Le-am scris într-o doară. Nu m-am gândit mai departe, n-aveam nimic de pierdut, încercam. Am vorbit cu Mili și Iasmy și mi s-a spus că au fost ocupate locurile din echipă, dar că peste ceva timp, vor mai face o selecție. Oscilam între „Ei, așa au zis, ca să fie drăguți!” și „Poate, poate, cine știe? Ce rost aveau să-mi spună asta, dacă nu aveau de gând să mai recruteze, mă refuzau de tot și gata!”

Nu prea cred în predestinare, dar parcă îmi vine în minte vorba aia: „Când e să se întâmple…”. Ajunsesem prea târziu, dar până la urmă, tot la LPT am nimerit!

A trecut timpul, aproape uitasem, când după vreo 2 luni, prin octombrie, primesc mesaj de la Mili. Exista un loc în echipă pentru mine, dacă mai eram interesată. Recunosc că aproape nu mă mai așteptam și m-am bucurat, poate că atunci era momentul.

Am intrat în echipă și bine am făcut! De atunci sunt 3 ani și pot spune că este unul dintre cele mai frumoase lucruri care mi s-au întâmplat. În LPT am cunoscut oameni minunați, ce au devenit mai mult decât simpli colegi. 

Cu LPT am evoluat, mi-am perfecționat stilul, am citit și recenzat cărți frumoase, am învățat să scriu advertoriale, am participat la concursuri, la târguri și lansări de carte, evenimente de tot felul… Scriam și înainte, aveam piatra de temelie, dar LPT a șlefuit-o și pentru asta nu pot decât să-i fiu recunoscătoare.

Alături de LPT m-am bucurat, m-am revoltat, am crescut, am învățat, am trecut prin bune prin rele…

La mulți ani nouă și la cât mai mult timp petrecut împreună de acum încolo!